marți, 14 decembrie 2010

Dependenta de independenta






Nu mai este nici o rusine sa afirmam faptul ca noi, barbatii, suntem dependenti de masturbare. Este un lucru cert ce nu poate fi contestat de absolut nimeni pe aceasta planeta. Laba este foarte utila in viata noastra de zi cu zi, deoarece cu sprijinul ei putem supravietui chiar si in cele mai vitrege conditii, iar fara existenta acesteia femeile ar fi pus monopol pe noi in proportie de 100%. Asa, cu ajutorul onaniei, putem arata intregii lumi ca noi barbatii suntem niste fiinte independente, si ca femeile nu au puteri depline asupra noastra.

Nu se poate spune cu exactitate la ce varsta a avut loc prima laba din viata noastra, intrucat ea nu figureaza in nici o statistica de specialitate. Totusi, datorita (sau din cauza) lipsei jucariilor, majoritatea dintre noi am inceput sa ne jucam si cu propriul nostru penis, fiind foarte fascinati de proprietatile lui si de faptul ca el se face tare la un moment dat, mai ales gratie frecarii. Acest frecus la pula a existat tot timpul, dar in mod cert gandul nu ne era la futai in acea perioada, fiindca atunci inca eram de parere ca am fost adusi pe lume de berze, dar si ca bomboanele cubaneze de fapt erau niste bomboane ce au in ele baneze (bomboane cu baneze).

Usor usor am auzit mai multe povestiri despre ce ar insemna futaiul, iar prima partida de sex vazuta de mine live a fost in fata blocului, cand doi caini au ales sa isi impreuneze destinele. Ulterior acelor minunate clipe cu cainii de la bloc, am vazut si prima revista porno acasa la un prieten, al carui tata care lucra la aeroport calatorea foarte des in afara tarii. Vizionarea acelei reviste a constituit o mare desoperire pentru mine, iar episodul respectiv a reprezentat inceputul vietii mele de onanist. Desigur, laba facuta in acea perioada era o laba mincinoasa deoarece, in conceptia mea, credeam ca adancimea pizdii se afla pe orizontala, si nu pe verticala asa cum este ea in realitate. Mai exact, ma gandeam ca daca unei femei ii bagi pula in pizda si o ai destul de mare, ea poate sa ii iasa pe cur. Oricum, laba din vremea aia era una ocazionala, ce nu o puteam numi chiar laba, pentru ca nici macar nu ne iesea sperma din coaie.

Odata cu inaintarea in timp, dar si cu evolutia pornografiei, inclusiv a creierelor noastre umane, au iesit de sub tipar si primele reviste porno ce se gaseau la chioscurile de ziare. Cele mai celebre erau Pisicutele, Infractorul, Bordel, Revista 69, sau Prostitutia. Erau acele reviste foarte ieftine in care erau postate tot felul de poze pornografice, anumite povestiri (cica) reale, anunturi matrimoniale etc etc, reviste care au salvat o intreaga natiune de onanisti.

Dupa ce moda acelor reviste a trecut, au aparut pe fir reclamele la linia erotica (cele cu 8989) care ne-au invadat intimitatea pe toate caile posibile. Erau omniprezente in toate ziarele, pe cutiile de chibrituri, dar mai ales la tv, desigur numai si numai dupa 12 noaptea. Pentru foarte multi conationali de ai nostri, aceste reclame erau mai mult decat binevenite pentru acea laba de zile mari, in conditiile ce ne erau date.

In paralel cu revistele porno, dar si cu reclamele la 8989, circulau pe sub mana si casetele porno de tip video. In acele vremuri ele erau foarte limitate pentru categoria noastra de varsta, deoarece eram elevi de generala, nu aveam bani, si atarnam la mila parintilor. Foarte rar mai gaseam vreun prieten care sa ne dea pe mana o caseta cu imprumut, iar din cand in cand se mai trezea cineva sa se indure de noi invitandu-ne in gasca la el acasa pentru a viziona caseta secreta a lui ta-su ascunsa sub pat. Am o cunostinta la bloc care isi cumparase aproximativ 20 de casete porno din Piata Obor, casete ce le ascundea in spatele (sau interiorul) televizorului alb-negru ce tocmai fusese inlocuit cu cel color. Drama acestui baiat a survenit atunci cand ai lui parinti au hotarat sa le daruiasca bunicilor de la tara acel televizor alb-negru (cu tot cu casete), risipindu-se prin urmare una dintre cele mai mari comori ale acelor timpuri.

Un mare pas in atingerea perfectiunii in materie de laba a fost in momentul in care cei de la cablu tv au introdus cel mai frumos post de teveziune inventat vreodata, pe nume Spice Platinum. Acum deja nu mai trebuia sa stai la mila prietenilor detinatori de casete porno, iar tot ce trebuia sa faci era sa astepti sa vina ora 1 (noaptea, logic) pentru a putea da o laba asa cum pana atunci nu se mai intalnise decat in momente extrem de rare. Totusi, si acest capitol a avut dezavantajele lui. In primul rand, nu tot timpul dadeau cele mai bune filme, rezultand asadar o laba suficient de trista. Apoi mai era si ora tarzie la care cei de la cablu incepeau sa emita. Nu de putine ori mi s-a intamplat sa adorm cu o mana pe pula, si cu cealalta pe telecomanda (in caz ca intra ma-ta peste tine, macar sa speri ca mai poti schimba cate ceva astfel incat sa nu te prinda in fapt).

Marea revelatie avea sa se anunte odata cu aparitia in masa a calculatoarelor, concomitent cu CD-urile porno, foarte utile de altfel. In prima faza si ele erau destul de greu de gasit, dar cu trecerea timpului, filmele porno pe CD au inceput sa fie din ce in ce mai accesibile. Nu mai spun de faptul ca un CD in sine este foarte usor de depozitat in casa, nemaifiind nevoie sa decurgem la ascunderea lor in interiorul televizorului.

Aparitia internetului a insemnat intrarea in epoca moderna a labei absolute, deoarece acum nu mai trebuie sa cheltuim nici un ban pentru a ne satisface placerile trupesti. Putem descarca fara nici un fel de problema un film de pe odc sau torente in maxim 30 minute, sau ne putem delecta pe loc cu deja celebrele site-uri pornografice (youporn, tnaflix, xvideos, xhamster, tube8, etc etc) care au aparut in viata noastra ca prin minune. Plus ca acum nu mai este nevoie sa asteptam pana cand ne vine faza preferata de futai pentru acea finisare de neuitat, fiindca totul se rezolva doar cu un simplu clic al mouseului. Ca succesul sa fie garantat, iti este necesara doar o conexiune buna la internet. Asa cum unui pescar nu se cuvine sa ii urezi "bafta" ci "fir intins" pentru a avea noroc la prins peste, asa nici onanistului nu trebuie sa ii spui "bafta", ci doar sa ii urezi "banda larga".

Din acest motiv bosorogii sunt foarte invidiosi pe noi, caci in vremea cand erau in deplinatatea fortelor, cea mai frumoasa laba din viata lor era atunci cand animalele domestice intrau in calduri si incepeau sa isi faca numarul.

Chiar daca am ajuns la un nivel la care niciodata nu puteam spera in urma cu 10 ani, stau si ma intreb ce fel de laba vor face copiii nostri. Deja D-urile au inceput vertiginos sa isi faca aparitia, insotite de diferite cifre, si imi place sa cred ca peste cativa ani, nu foarte multi, voi ajunge in acel stadiu in care voi face laba dupa holograma, adica acea laba de tip extraterestru. Intai va aparea o holograma foarte scumpa pe DVD, apoi va fi online in care plata se va face cu cardul de credit, urmand ca in cele din urma, ea sa fie free, asemeni acelor site-uri de care am amintit mai sus.

Totusi, se pare ca exista si o categorie restransa de oameni, care pot ejacula in momentul in care se gandesc la futai; asta spre deosebire de noi, cei normali, care cu ajutorul gandului putem intra numai si numai in erectie (eventual sa ne apara si o lacrima de tristete in varful pulii). In opinia mea, odata cu aceasta laba telepatica se poate spune ca s-a atins perfectiunea intruchipata si suprema, deoarece, pe langa faptul ca scoatem din schema legea frecarii, acest tip de onanie vine cu foarte multe avantaje. Cel mai mare dintre ele ar fi faptul ca am putea face laba foarte usor, in diferite locuri publice, cum ar fi: in mijloacele de transport in comun atunci cand mai vedem cate o pizda buna, la carciuma in timp ce ne savuram berea, la biroul de la serviciu cand mimam munca, in malluri dupa pitipoance, etc etc, plus ca acum nu mai exista riscul ca nevasta si cu mata sa te poata prinda in actiune.

Asa ca, pana cand vom ajunge sa atingem asemenea performante antologice, demne de cartea recordurilor, concluzia finala este ca orice om detinator de pula si de cel putin o mana, poate fi un creator de arta... o arta pura

miercuri, 3 noiembrie 2010

... ce pletos am fost odata !!!






Intr-o buna zi, reprezentantii de marca ai celor ce au inceput sa cheleasca sau care deja au chelit, s-au strans in jurul unei mese rotunde si au dezbatut pe tema caderii parului, deoarece situatia o luase pe cai gresite, iar persoanele de sex feminin nu ii mai bagau deloc in seama. Odata cu acea intalnire a aparut pe piata si proverbul "parul prost paraseste capul destept", scos special pentru a schimba parerea oamenilor despre cheliosi. Aceleasi masuri le-au luat si parosii, adica cei care au foare mult par pe celelalte parti ale corpului (mai ales pe piept), care au lansat zvonul cum ca parosii sunt virili si buni la pat. Asa cum era de asteptat, foarte multe persoane au picat in capcana intinsa de reprezentantii celor doua categorii de oameni, care si-au castigat un loc binemeritat in societatea moderna.

De circa doi ani, am observat ca usor usor parul de pe cap situat in zona Polului Nord imi spune la revedere, asta dupa ce aproximativ 26 de ani si-a facut datoria in aproape toate formele lui. Bine, in acest interval de cand parul a inceput sa imi cada, lucrurile nu au avansat atat de grav cum ma asteptam, ci chiar au stagnat. Cand eram copil, se zicea ca parul iti cade daca stai sub un neon aprins sau daca mananci pepene verde cu tot cu chestia aia alba dintre miezul rosu si coaja. Nu stiu cat de adevarate sunt aceste zvonuri, dar atat timp cat la serviciu nu primesc spor de neon, sincer, nu cred in ele.

Am cautat tot felul de solutii pentru remedierea acestei probleme, dar singura pe care am retinut-o a fost gasita intr-o revista in care se spunea ca transplantul de par ar fi cel mai bun. O metoda in care ti se iau fire de par de pe trup, urmand ca in final doctorul sa le planteze pe chelie. Mi se pare foarte dubios acest procedeu, fiindca riscul de a ne trezi pe jumatate de cap cu parul normal de la mama natura, iar celalata jumatate sa fie plina cu floci sarmosi si creti din zona pubiana este destul de mare, si in caz ca ne-am duce la prostituate am avea sanse mari sa luam paduchi lati fix pe noua "podoaba capilara", mai ales daca am da si limbi in pizda (cum au mai fost cazuri).

Mereu mi-am pus intrebarea, oare de ce acel par care noua ne place cel mai mult si care ne este cel mai util, ne paraseste, in timp ce restul de par de pe trup cu care chiar nu avem ce face, nu vrea sa plece sub nici o forma? Din acest motiv m-am gandit sa fac un pact cu propriul meu trup. I-am propus sa imi dea inapoi tot parul de pe cap care mi-a cazut, iar la schimb sa imi ia absolut toate firele de par de pe coaie, de pe umeri, din cur, de pe piept etc etc. Pe langa faptul ca trupul nici nu a vrut sa auda de aceasta oferta, acesta mi-a dat drept pedeapsa cateva fire de par in urechi, ca un fel de avertizare.

Probabil ca cel mai bine este sa ne resemnam atunci cand vom fi pusi in fata acestor situatii si sa ne vedem de viata exact asa cum credem de cuviinta, deoarece, daca facem un mic test de imaginatie, ajungem la concluzia ca poate fi mult mai rau decat atat. Ia ganditi-va un pic, cum ar fi sa ne creasca par in capul pulii? Sa mai fim si nevoiti sa ne radem cu lama direct pe pula, sau sa ne smulgem parul de acolo fir cu fir cu penseta. Iar daca ne-am lasa parul sa creasca aproximativ 1 cm, femeile (sau barbatii gay) ar putea sa se spele pe dinti cu pula noastra pe post de periuta. Cum ar fi?

marți, 19 octombrie 2010

Comunicarea online. De la "asl pls !!!" pana in prezent






Pentru mine totul a inceput in anul 2001, cand parintii mei au facut un sacrificiu imens luandu-mi calculator, un Pentium 3 foarte bun pentru acele vremuri. Pe atunci internetul era abia la inceputurile lui (pentru marea masa a populatiei), iar cel mai utilizat era cel prin dial-up, cu parolele celor ce aveau abonament la conex. Nu stiu care sunt primele aplicatii de socializare din era internetului, dar pentru mine a fost e-mailul. Mi se parea fascinant ca de la Posta Romana sa trecem direct la posta electronica. E-mailul este si in ziua de astazi unul dintre cele mai utlilizate metode de a socializa, in special in domeniul afacerilor.

Totusi, marea bomba a fost mIRC-ul, unde se gaseau (sau inca se mai gasesc, cine stie) toate retelele posibile de chat din lumea internetului. Pe mirc (asa cum ii spuneam cu totii), se gaseau toate categoriile de oameni, de la rockeri, la hip-hoperi, trecand prin tarfe, nimfomane, gay, tocilari… deci absolut orice specie de oameni si neoameni. Cel mai mare dezavantaj al mircului, mai ales cand vroiai sa vrajesti o femeie, era faptul ca nu stiai cu cine vorbesti, avand in vedere ca in acele vremuri nu prea existau poze digitale ca astazi, ci doar pe hartie. Cine era mai prost si avea scanner, isi lua teapa, deoarece cealalta persoana cu care socializa, vedea cu cine are de-a face atunci cand primea poza, si in functie de ea se stabiliea sau nu o eventuala intalnire, iar riscul de a te intalni cu cine nu trebuie era extrem de mare. Asta v-o spun din proprie experienta... Pe mirc ne intalneam cel mai des cu celebrul "asl pls", care insemna "age sex location, please" in timp ce raspunsul se dadea in acelasi ton "19 b buc, u?".

Dupa mania mircului, a aparut cea a forumurilor de diferite specializari. De exemplu, eu socializam foarte des pe un forum de roacheri suparati, caci si eu eram la fel de suparat (si prost pe deasupra, pentru ca eram destul de teribilist cu idei fixiste si idioate). Chiar daca notiunea de forum a aparut in niste scopuri precise, in Romania cel putin, a fost inteles intr-un mod gresit, intrucat utilizatorul roman de forum este acolo pentru a-si arata asa zisa suprematie in materie de gandire si inteligenta, pentru a se certa, si pentru fi remarcat de copii mai tineri, care sunt la inceput de drum in domeniul respectiv. De obicei pe forum nu prea au loc intalniri de socializare, deoarece nu stii ce persoana pe care in trecut ai jignit-o te asteapta la cotirura. Asa ca cel mai bine este sa ramai under-cover pana la adanci batraneti.

Odata cu intrarea in era forumului, s-a intrat cu success in epoca yahoo messenger, care si in ziua de astazi este ridicat la un rang inalt in societatea romaneasca. Daca in trecut folseam minute intregi pe telefonul fix (implicit foarte multi bani) pentru a spera la o buca de la colega, acum cu yahoo messenger situatia a luat o intorsatura radicala, si asta in bine. Pe messenger niciodata nu te balbai. Pe messenger in caz ca ea/el iti da niste replici in engleza, ai timp sa cauti traducerea in liniste. Pe messenger glumele iti vin mai usor. Iar atunci cand conversezi pe messenger, concomitent cu asta, poti face si o laba fara sa te deranjeze nimeni, lucru pe care telefonul nu ti-l confera decat daca esti atat de idiot incat sa suni la linia erotica.

Desigur, usor usor lumea a descoperit diferite site-uri de socializare, mai ales cele in care sunt implicate ambele sexe. Au fost la moda si neogen, sentimente, hi5, twitter si altele, iar in prezent se pare ca masoneria a pus monopol pe absolut tot ce insemna socializare, trafic pe internet, si multi multi bani, prin ceea ce se numeste facebook. In acest moment lucrurile s-au schimbat complet, deoarece intre timp s-au inventat pozele digitale, si in caz ca dorim sa dam la buci, deja stim cu cine avem de-a face. Bine, mai sunt si nenumarate situatii in care pozele pot fi modificate foarte usor in photoshop, cand inaltimea si latimea sunt insignifiante, sau cand firele de par de pe ţâţe, dar si pistruii de pe fata, oricand se pot scoate.

Nu stiu incotro ne indreptam, dar lumea evolueaza, si pe zi ce trece apar diferite metode de a comunica si socializa. Ideea este ca internetul ne-a oferit si ne ofera in continuare o siguranta si o viata mult mai usoara din acest punct de vedere, chiar daca site-urile sau retelele de socializare insemna de fapt pierdere de timp.

joi, 7 octombrie 2010

Mucii






Zilele acestea am fost atat de racit, incat m-am ales cu o superba supradoza de muci, de care nici pana in ziua de azi nu am scapat in proportie de 100%. Datorita faptului ca trupul nostru este sub influenta frigului, in interiorul acestuia se produc niste reactii destul de dure, ce duc la fabricarea mucilor. Ei sunt de mai multe feluri, despre care vom vorbi in cele ce urmeaza.

Mucii apa sunt mucii din primul stadiu. Adica acei muci incolori, inodori, uneori insipizi (alteori sarati), si subtiri. Sunt cei mai incomozi muci posibili deoarece, pe langa faptul ca sunt foarte greu de suflat, ne mai si curg din nas atunci cand ne asteptam mai putin, punundu-ne efectiv in cele mai neplacute ipostaze. Nu cred ca mai are rost sa amintim ca mucii apa sunt mucii care ne infunda in cel mai rau mod caile respiratorii, ce nu ne lasa noptile in pace. De aceea mucii apa sunt singurii care ne controleaza total, spre deosebire de restul mucilor care pot fi controlati mult mai usor decat acestia din urma. Este foarte frustrant sa stii ca niste muci inocenti la prima vedere isi bat joc de tine exact cum vor muschii si mucii lor.

Atunci cand mucii apa inceteaza a-si mai face de lucru, ei se vor transforma intr-unii de culoare usor galbuie, fiind chiar si un pic mai grosi. Prin urmare, acesti muci galbui nu ne vor mai controla viata asa cum mucii apa o faceau odinioara, ci ii vom putea sulfa fara griji in batista, servetele, hartie igienica, adica ce avem fiecare la indemana. Desigur, mai urat este atunci cand nu avem nimic la indemana, deoarece intr-o astfel de situatie va trebui sa folosim degetul mare concomitent cu indexul (adica aratatorul) pentru a scapa de ei, asa cum un user al acestui blog ne spunea intr-un comentariu la un articol anterior.

Dupa ce mucii galbui si-au facut si ei datoria, in actiune vor intra cei de culoare verde fosforescent. Acestia sunt niste muci foarte grosi ce au un gust preponderent dulce. Bine, sunt multe situatii extrem de placute, cand mucii pot fi suflati destul de usor, sau altele in care pot fi adusi direct in gura pentru a fi scuipati. Sa dai o asemenea flegma plina cu muci este o senzatie foarte foarte placuta, fiindca ea iese din gura cu o forta deosebit de mare, dar si cu o directie precisa. Senzatia aceasta este comparabila chiar cu flatularea (adica datul de basini), evident, pastrand proportile de rigoare. Asa cum am spus si in randurile de mai sus, in lipsa de materiale specifice pentru suflat mucii, se poate folosi mana goala. Totusi nu trebuie sa ne facem griji prea mari atunci cand ne trezim in asemenea ipostaze, deoarece lumea va crede ca tinem in mana un colier foarte pretios si extrem de rar, si astfel vom atrage simpatia trecatorilor care imortalizeaza momentul. Acest tip de muci verzi sunt ideali pentru a induce lumea in eroare.

Cand mucii de culoare verde fosforescent pleaca din viata noastra, vor aparea in nasul nostru acei muci pietrificati, numiti si mucii tari. Acest gen de muci sunt perfecti pentru a ne scobi in nas. Pentru majoritatea dintre noi este o placere unica sa stam cu degetul in nas, sa scoatem crusta de muci, iar in final sa ii aruncam pe jos. Una dintre cele mai mari deceptii ale acestei omeniri, este acela in care te scobesti in nas fara a scoate nimic de acolo. Practic aceasta senzatie nu are termen de comparatie. Unele persoane prefera totusi sa faca bilute din muci, altele sa ii arunce pur si simplu in varianta lor originala, in timp ce alte persoane incearca sa ii sufle in batista, normal, fara succes. Mai nasol este cand mucii nu sunt complet uscati, deoarece in situatia in care ne scobim in nas, este foarte greu sa ii catapultezi de pe deget, fiindca in momentul in care vrem sa le dam un bobarnac sa zboare, mucul va ramane lipit pe celalalt deget, si tot asa, ajungand chiar sa jucam ping-pong cu el. Una dintre cele mai bune solutii este sa lipim mucul respectiv de tavanul mesei, sau a scaunului pe care sedem.

Acestea fiind spuse, sfatul meu este totusi sa va feriti de raceala cat puteti de mult. Iar atunci cand afara e frig, este absolut necesar sa purtam haine groase pentru a preveni orice risc de imbolnavire, dar si pentru a avea o viata armonioasa, sanatoasa si lipsita de muci.

duminică, 12 septembrie 2010

Capacul la WC - Partea II






In articolul precedent am vorbit despre capacul la wc, despre cum vor femeile sa ne subjuge, si despre cum ar trebui sa se ajunga la un consens intre cele doua parti. In acest articol insa, vom discuta despre acel capac de la wc care, atunci cand vrei sa il ridici pentru a mictiona, nu vrea sa ramana acolo sub nici o forma, fiind tot timpul in picaj. Acest fenomen se intampla din cauza bazinul de deasupra wc-ului care este prea gros, depasind astfel spatiul aerian al balamalelor de la capac.

Atunci cand m-am dus la toaleta pentru a urina, de foarte multe ori s-a intamplat sa gasesc capacul wc-ului lasat pe vas, iar in incercarea disperata de a-mi face nevoia in siguranta, sa ma lupt cu el in zadar. Lucrul acesta este cel mai des intalnit la toaletele publice, in special la cele din carciumi (carciuma insemnand, club, bar, bodega, restaurant, etc etc), dar sunt si cazuri extrem de nefericite cand patim asta chiar si acasa la cineva. Totusi, daca stam si ne gandim, in locurile publice nu este nici un fel de problema, deoarece, in primul rand lupta ce o ducem cu capacul se face cu piciorul incaltat, apoi daca acel capac nu vrea sa stea locului, ne vom resemna si il vom lasa in jos, cu riscul de a ne pisa pe el. Cu toate ca facem tot posibilul sa evitam capacul de jetul eliberat din interiorul nostru uman, este imposibil sa nu ne lasam amprenta cu cel putin trei picaturi de pisat, plus altele mai mici in timp ce ne scuturam pula. Mai nasol este de cei ce vor sa se cace, care vor gasi capacul plin de infectie urinara. Asa ca tot ce putem face in cazul unei eventuale cacari, este ca de fiecare data sa umblam cu furazolidon in buzunar, mai ales cand stim ca urmeaza o iesire in oras cu prietenii.

Daca in locurile publice chiar nu am nici o remuscare atunci cand urinez, in special cand vina nu imi apartine, intrebarea care se pune este, ce ne facem in momentul in care avem aceasta problema cu capacul din casa cuiva? In acest caz, vom avea o situatie destul de neplacuta, deoarece nu prea poti sa te pisi fara sa eviti marginea colacului. Exista si varianta ca atunci cand lasam picaturi de pisat pe capacul buclucas, sa le stergem chiar noi cu hartie igienica, mai ales cand ne aflam in casa unei fete careia vrem sa-i dam la buci. Bine, de obicei in aceste situatii, increderea in acel capac este ceva mai mare decat in capacele din toalete publice, asa ca mai avem si optiunea ca in timp ce iti faci nevoia, cu o mana sa tii de capac fara nici un fel de rusine, iar cu cealalta de pula (tot fara rusine, fiindca este vorba de propria noastra pula), pentru a avea o directie precisa in vasul de wc.

Si cel mai neplacut lucru care se poate intampla atunci cand te pisi la toaleta din casa cuiva, este sa iti pice capacul in timpul mictionarii. In acel moment, capacul va fi compromis, deoarece, chiar daca nu este la fel ca ejacularea, e foarte greu sa te opresti din pisare odata ce i-ai dat drumu. Trebuie sa ai niste instincte iesite din comun, dar si o reactie destul de rapida, pentru a nu taia jetul cu capacul de la wc, un lucru nu foarte indicat, mai ales ca in aceasta situatie se duce dracu' toata placerea de a te pisa.

vineri, 3 septembrie 2010

Capacul la WC






Nu de putine ori, atunci cand m-am dus sa mictionez in toaleta unui local, unde prin preajma se afla si o persoana de sex feminin cel putin, mi s-a spus "dupa ce termini, sa lasi si tu capacul la wc", capac insemnand doar colacul. Pana aici este oarecum ok. De ce oarecum? Pai haideti sa vedem in cele ce urmeaza.

Majoritatea femeilor cer asta barbatilor care se duc sa isi faca nevoile intr-o toaleta comuna, unde si ele fac acelasi lucru. Mai nasol este ca, desi nu toate fetele au acele wc-uri in proprietate sau co-proprietate, se poarta de parca ar fi wc-ul lor inca de la nastere. Si chiar daca era sa fie asa, tot mi se pare foarte exagerat ceea ce ne cer.

Femeile nu au habar ca noi, barbatii, inainte de a urina in vasul de toaleta, ridicam capacul cu varful degetului mare de la picior (sau cu pantoful, in caz ca suntem intr-un loc public), ca sa ne ferim de bacteriile emanate din urina si fecale. Capacul ala, desi aparent este foarte alb, de fapt are milioane de microbi pe el, iar atunci cand il ridicam (sau il lasam), deja pentru noi e un efort considerabil, dar si un compromis destul de mare. Un compromis foarte util de altfel, deoarece daca nu am ridica acel capac, in mod cert ne-am pisa pe el. Pe langa faptul ca punem mana pe capacul respectiv cel putin odata (cand il ridicam sa ne pisam), femeile vor sa facem asta si a doua oara (adica sa il lasam in jos dupa ce ne-am pisat) special pentru a se scoate basma "curata". Un lucru ce, in opinia mea, este de neconceput.

Personal cred ca ar trebui sa existe un pact, o intelegere nescrisa intre barbati si femei, in care sa se stabileasca foarte clar sarcinile fiecaruia, fiindca s-a ajuns prea departe. Vedeti si voi, persoanele de sex feminin vor ca omologul lor, cel de sex masculin, sa faca toata treaba murdara din toaleta, fara ca ele sa miste vreun deget. Nu mi se pare deloc benefica aceasta atitudine, deoarece normal ar fi ca acel capac sa ramana ridicat dupa ce un barbat termina de urinat acolo, si coborat atunci cand femeia isi termina treburile, in timp ce munca "de jos" trebuie efectuata de catre cel ce va sosi primul. Asta desigur, in caz ca va fi necesar, caci mai exista si varianta ca femeia sa intre in toaleta dupa un cacacios ce tocmai a lasat capacul la locul lui, si astfel va scapa de povara de a atinge capacul plin de microbi. Daca in schimb, dupa acelasi cacacios intra un barbat sa mictioneze sau sa dea o laba, atunci, asa cum este si normal, va pune mana pe capac pentru a-l ridica. Iar daca totusi acesta din urma vrea si el sa se cace, nici macar nu se va atinge de capac, si isi va face treaba in liniste fara a mai fi deranjat de absolut nimeni.

Din pacate, chiar daca femeile inteleg foarte bine acest lucru, prefera sa mearga pe burta, dand dovada de un egoism exagerat. Nu stiu motivul pentru care ele aleg sa se poarte in modul asta, dar cred cu tarie ca sunt foarte invidioase pe noi, barbatii, de faptul ca avem aceasta capacitate intelectuala de a ne pisa din picioare.

Asa ca, daca vom mai avea de-a face cu astfel de cazuri neplacute, cel mai bine ar fi sa lasam capacul cu totul, adica atat colacul, cat si capacul de deasupra lui, sa vedem cum la ridicarea acestuia femeile isi vor umple manutele delicate cu microbi. Daca si in aceste conditii mai auzim comentarii din partea lor, inseamna ca sunt chiar nesimtite.

miercuri, 25 august 2010

Ejacularea prematura






Ce este ejacularea prematura? Ejacularea prematura descrie situatia in care un barbat ejaculeaza prea devreme. Uneori acest lucru se intampla chiar inainte de aparitia oricarei stimulari directe. Numai gandul la o situatie stimulanta din punct de vedere sexual poate declansa ejacularea. Totusi, este mult mai obisnuit ca ejacularea sa apara ori in timpul, ori la scurt timp dupa penetrare", ne spune site-ul san-sex.ro.


Chiar daca multor persoane de sex masculin li s-a intamplat acest lucru cel putin odata, majoritatea prefera sa ocoleasca o astfel de discutie, deoarece in opinia lor, este ceva rusinos, ce trebuie evitat cu orice pret. Mai mult decat atat, printre noi exista si o natie de barbati mai aparte si destul de numeroasa, care atunci cand "se fac de cacat" in fata partenerelor de futai, a doua zi incep a le povesti prietenilor cum au dat ei la buci timp de trei ore in continuu, cu tot felul de scenarii foarte picante, scenarii ce nici pana in ziua de astazi nu au aparut in filmele porno.

La mine, spre exemplu, ejacularea prematura a avut loc inca din vremea copilariei (cam pe la 13-14 ani asa), dar nu de la dat la buci, ci chiar de la laba. Desigur, de ce imi era frica nu am scapat, fiindca adevarata ejaculare prematura si-a facut si ea aparitia in cateva randuri, cu diferite persoane de sex feminin (caci numai ele au avut si vor avea loc in viata mea). Evident ca in acele clipe ma simteam cel mai penibil om, dar odata cu trecerea timpului am devenit mai intelept, si asa am ajuns la concluzia ca ejacularea prematura este placerea suprema, deoarece orice ejaculare survine in urma unei imense placeri ce se abate asupra intregii noastre puli erecte, in special a capului pulii.

Atunci cand dai la buci, in foarte multe clipe te simti invaluit de placerea pura si absoluta, moment in care ai impresia ca iti clocoteste sperma in coaie. In acele secunde iti vin in cap tot felul de ganduri, de genul "ah, sper sa nu imi dau drumu acum, ca ma fac dracu de cacat, stai sa ma ciupesc de coaie" sau "ba, ce bine e, dar totusi, trebuie sa ma gandesc la altceva, ca sa ma mai tina si pe mine un pic, sa nu se supere femeia", iar la un moment dat ea iti spune cu voce tare "nu te opri, hai mai repede", timp in care simti cum iti pica cerul cap "ah, bagamiasi pula, tocmai cand vroiam sa dau mai incet din cur, asta imi cere sa maresc ritmul... ce ma fac? aaaaa, hai ca-mi bag pula, imi dau drumu si gata, e prea bine in pula mea, poate sa spuna ce vrea ea, eu termin fratioare ca nu mai pot". Acum as putea sa imi imaginez chiar si ceea ce urmeaza dupa penibilul moment. Ea "gata, atat de repede?", el "pai, stii... ma exciti foarte tare, incat nu am mai rezistat... imi cer scuze ca am terminat atat de repede, nici nu stiu ce sa mai zic... ma simt atat de prost", din nou ea "eh, asta e acum, nu-i nimic, lasa". Dupa care vin si cele mai negre si sumbre ganduri posibile, cum ar fi: "oare m-am facut de cacat in fata ei? oare va avea o impresie nasoala despre mine? se va mai fute cu mine? este cel mai urat eveniment din viata mea, nu sunt bun de nimic. sper sa nu afle prietenii mei".

Acum, sincer, nu vad nici un motiv pentru care barbatii ar avea pe constiinta un astfel de moment, deoarece din punct de vedere fiziologic ei se simt cel mai bine atunci cand ating punctul culminant, asta in dauna femeii care ramane cu buza umflata (mai ales cu pizda). Totusi, cu putin noroc, femeia poate avea parte de erectia de dupa (sau de al doilea numar, cum se zice in mediul suburban). La anumite persoane aceasta erectie isi face aparitia dupa cateva minute, iar la altele dupa aproximativ 30 min. sau chiar mai mult, cand femeii deja nu ii mai arde de pula. De cele mai multe ori, femeia are impresia ca barbatul are un buton atasat deasupra buricului, pe care daca il apasa, i se scoala pula instant. De aceea ele prefera sa stea cu pizda in sus si sa astepte scularea miraculoasa a pulii. Din pacate nu este asa, iar in cazul in care femeia nu face nimic in aceasta privinta, in majoritatea situatiilor va ramane pana la capat cu buza umflata (inclusiv cu pizda, cum am mai spus).

Nu toti suntem perfecti, si nu toti putem sa ejaculam la comanda, cum de altfel nu toti ne putem basi sau caca la cerere. Ideea este ca nu sunt motive pentru care ar trebui sa ne fie rusine de noi insine si de trairile noastre, mai ales ca nu suntem singurii pe lumea asta care au ejaculat inainte de termen, nu suntem singurii care au borat in mijloacele de transport in comun, nu suntem singurii care s-au cacat pe ei la scoala (bine, acum intre noi fie vorba, daca m-as caca pe mine la serviciu, sa-mi curga si cacatul pe crac, cred ca as muri de rusine), nu suntem singurii carora li s-au furat surprizele (sau banii) de catre cocalari, nu suntem singurii care si-au luat bataie de-a lungul vietii, cum de altfel nu suntem singurii oameni de pe aceasta planeta.

miercuri, 11 august 2010

Ieri cuc, azi pula






Totul se trage de la ai nostri parinti, care nu au vrut altceva decat sa deformeze realitatea. O realitate despre care vom vorbi in cele ce urmeaza, ce s-a dovedit a nu fi chiar atat de dura, asa cum se credea initial. Oricum, sa nu ne pripim, deoarece o sa fim si noi parinti la randul nostru, si mai mult ca sigur vom folosi o tactica asemanatoare, cel putin atunci cand va veni vorba despre subiectul principal al acestei discutii, si anume organul genital masculin.

Nu imi aduc aminte care a fost primul contact cu propriul meu organ genital, dar tot ce pot sa va spun este ca in copilarie el s-a numit pentru prima oara cuc. Iar in premiera va dezvalui faptul ca intaia mea jucarie a fost cucul, o jucarie ce din pacate am inlocuit-o destul de repede cu altele ceva mai normale (dovada consta in numarul de centimetrii nu foarte multi, dar onorabili, pe care acum ii detin). In functie de zone sau de traditii, alti copii de varsta mea in loc de cuc aveau cocosel, care, se pare totusi ca era un pic mai valoros decat cucul, avand in vedere ca in perioada interbelica, unei monede de 5 lei i se spunea un cocosel. Cucul in schimb niciodata nu a fost valorizat in acest mod, dar cu toate acestea, ca si cocoselul, era la fel de apreciat de catre toti copiii la unison. Nu existau discriminari rasiale intre cuc si cocosel. Se iubeau ca fratii (adica non gay).

Cam pe la varsta de 5-6 ani parintii nostri au inceput sa capete ceva mai multa incredere in noi, transformand cucul din viata noastra in puţă, divulgandu-ne astfel marele secret, asa cum il percepeam, dar si asa cum ei ne-au facut sa credem. In acele momente ma gandeam ca nimic nu poate fi mai presus de noua descoperire, caci trecerea de la cuc la puta a fost una destul de brutala, lasand niste semne foarte dure in adancul smecheriei noastre. O smecherie care intr-o clipa a fost batjocorita si umilita, fiindca am trait atatia ani in anonimat si in mizerie alaturi de cuc. La un moment dat chiar incepuse sa ne fie rusine atunci cand pronuntam cuvantul puta de fata cu parintii, deoarece in sinea noastra era un cuvant rusinos... facea parte din acel vocabular foarte sarac al cuvintelor ce erau considerate "prostie".

Partea nasoala este ca pe meleagurile Moldovei, fetele sunt cele ce poarta puta intre picioare, in timp ce baietii au doar cocoselul. Acum intrebarea care se pune este, oare atunci cand un baiat din alte zone ale Romaniei vrea sa si-o traga cu o moldoveanca, putem spune ca este gay? Pentru ca o persoana ce detine puta si-o trage cu o alta persoana purtatoare de puta. Chiar daca suna un pic a bulangeala, important este ca ambele pute sa se simta bine, indiferent de barfele rautacioase ale cunoscutilor.

In jurul clasei a treia, misterul a fost elucidat, ajungandu-se direct la ceea ce in prezent ii spunem cu totii PULĂ. Acum nu mai era nevoie de ajutorul parintilor nostri sa ne explice cum stau lucrurile, fiindca daca am fi asteptat dupa ei, cu siguranta ajungeam ca la 20 de ani sa injuram cu "du-te in puţa mea de om rau ce esti, nu ma mai joc cu tine". Totul s-a datorat anturajului, celor cu care imi petreceam timpul la bloc, colegilor de la scoala, etc etc, si asa am ajuns sa folosesc acest cuvant la adevarata lui valoare, exact cum se cuvine. Va dati seama ca in acea perioada cu toate ca organul meu genital nu avea mai mult de 5 cm (masurat cu raportorul), eu aveam pula fratilor. Pai ce pula mea!

Asa cum s-a observat, trecerea de la cuc la pula a fost destul de rapida, in calea lor stand doar puta. Din pacate, din schema a iesit cineva extrem de important, care a atins punctul culminant in clasa a opta la orele de anatomie. Este vorba despre deja celebrul penis, adica forma cea mai pura a pulii. Chiar si asa, el a fost poate cel mai marginalizat obiect pe care barbatul il detine. In anii trecuti, penisul era cel mai des bagat in seama in invatamant si in mediul academic. In zilele noastre in schimb, singurii care profita de bogatia spirituala, dar mai ales de cea materiala a penisului, sunt cei din mass-media, indeosebi cei din presa de scandal. Bine, cu presa de scandal este o alta discutie, intrucat ei cauta cu orice pret sa isi atraga clientela cu subiecte extrem de vulgare. Iar daca nu ar exista CNA-ul, cu siguranta cei din aceasta specie de presa intindeau coarda cat puteau, si mai mult ca sigur aveam zi de zi pe prima pagina titluri de genul "Domnul X si-a marit pula la o clinica din Austria" sau "Lui Y i-au intrat 100 de puli in pizda intr-un interval de o ora" si asa mai departe. Prin urmare, putem spune ca penisul se mentine la apogeul celebritatii supreme, deoarece, in ciuda pulii, este foarte promovat de mass-media.

Dupa cum am vazut, aceasta tranzitie a fost una destul de complexa, cu numeroase nabadai, dar care, de ce sa nu recunoastem, ne-a stimulat imaginatia foarte mult. O imaginatie care este in curs de dezvoltare, si care nu vrea sa inceteze. Totusi, niciodata nu am sa inteleg de ce nu s-a inventat nici pana in ziua de azi acel ceas cu pula. Adica din ceasul de perete in loc de cuc sa iasa o pula belita cu floci negri grosi si creti, iar in loc de a spune "cucu cucu", de fapt sa scuipe cu sperma. Cum ar fi?

vineri, 9 iulie 2010

Durerea de cap







“Nu pot azi, ma doare capul”
. Va este cunoscuta aceasta expresie? Cred ca persoanele de sex masculin sunt foarte traumatizate de propozitia de mai sus. Si asta deoarece 99,9% din femei, pun in fata acest motiv atunci cand sunt solicitate pentru diverse evenimente, cum ar fi futaiul, iesitul la plimbare, la un suc cu prietenii etc etc. Desigur, nu neg faptul ca in unele situatii, pe femei chiar le doare capul, si astfel nu pot intreprinde nici una din actiunile enumerate. Mai sunt si femei ce intr-adevar au dureri de cap, dar care sunt foarte foarte putine in intreaga lume. Totusi, din aceasta discutie ii vom scoate pe cei ce au probleme de sanatate la cap, pentru ca nu este deloc placut sa luam in ras astfel de cazuri.

In schimb, de fiecare data cand am fost chemat la o socializare alaturi de o persoana sau un grup de prieteni iar ulterior mi-a pierit cheful de iesit, niciodata nu am bagat motivul asta, cum ca “nu pot, ma doare capul”. Si asta chiar daca de multe ori aveam capul supraincarcat. Ori am refuzat frumos, ori, daca am fost nevoit sa folosesc minciuna, am gasit ce sa inventez. Mi se pare foarte gay ca barbat sa spui cum ca te doare capul. Hai, ca femeie mai e cum mai e, deoarece femeile numai placa asta o au in playlist, dar la barbati nu prea tine... e jenant.

Probabil ca gay-ii se intalnesc cel mai rar cu astfel de situatii neplacute. Dar daca stam bine si ne gandim... se zice, ca si gay-ii au pizdele lor. Si ei se uita la telenovele in dauna meciurilor, si ei sunt gelosi din cauza faptului ca partenerul lor socializeaza cu alti barbati la locul de munca, si ei se inseala unul pe celalalt, si ce este cel mai grav, chiar si pe ei ii doare capul. In concluzie, poti sa te futi si in cur, ca de durerea de cap nu scapi.

Dar ce ne facem atunci cand purtatorul de pula hetero vine cu acelasi motiv in momentul in care este invitat la bere de catre tovarasi, sau de femeie la un futai? In aceste cazuri, lucrurile vor intra pe un fagas anormal. Inchipuiti-va cat de jenant ar fi ca in ultima clipa, un prieten de sex masculin (fie ca sunteti fata sau baiat) sa va dea un sms in care sa spuna “n mai vin k m dre kpu, vb”. Cand vezi asa ceva, ce poti sa mai comentezi?

Bine, acum este cu dus si intors, fiindca in urma cu cativa ani aveam un tovaras la bloc, care atunci cand era chemat afara la o samanta sau la un tec [1] cu baietii, inventa tot felul de motive, de genul “frate, nu pot azi, ca dau la buci (iar inainte de asta se lua singur la palme, pana cand se inrosea la fata, sa vada lumea cat de solicitat este el cu datul la buci) sau “ba, nu pot sa vin ca ma dor coaiele, deoarece aseara m-am frecat de una la discoteca (in acele vremuri la moda erau discotecile, nu cluburile, ca acum) de mi s-a sculat pula foarte grav, si nu am apucat sa dau nici o laba” sau “bai, eu nu mai stau, ca am uitat calculatorul deschis si trebuie sa il inchid, am plecat, pa” si exemplele despre acest personaj ar putea continua pana maine dimineata.

Acum, facand o paralela intre situatiile tovarasului meu de la bloc, si cele in care sunt implicate durerile de cap, imi e destul de greu sa decid care dintre motive este mai penibil. Durerea de cap, sau “dau la buci”? Durerea de cap sau “ma dor coaiele”? Durerea de cap sau “am uitat calculatorul deschis”? Cred ca toate sunt la fel de penibile si de jenante, dar sincer, nici unul nu se compara cu subiectul principal al acestui articol, si anume durerea de cap.

Morala este ca, atunci cand nu ai chef de iesit cu tovarasii/iubitul/iubita, cel mai bine ar fi ca uneori placa sa fie si ea schimbata, deoarece lumea din jur va incepe sa se sature de aceste motive, chiar daca din cand in cand sunt adevarate. Iar la un moment dat, ori isi baga pula, ori te trimite la doctor pentru un control amanuntit la cap. Si daca doctorul ala nu gaseste nimic suspect in cutia craniana, atunci, inevitabil se ajunge la prima varianta. Toata chestia asta este ca un cerc vicios, ce are doar o singura finalitate, si anume bagarea de pula. Si cum femeile sunt majoritare in durererile de cap... Ce pot face barbatii in aceasta situatie?


[1] tecurile erau niste dozatoare de suc cu arome diferite, care pe meleagurile noastre au atins apogeul maxim intre ani 1994-1997. Iar cand vroiai sa futi o fata, primul pas era sa o scoti in cartier la un tec, timp in care ii puneai in pahar praf din coarne de radasca, pisate de tine... poate poate iesea o buca.

sâmbătă, 5 iunie 2010

Cacarea. Placere sau necesitate?






Nu de putine ori am auzit oameni spunand cum ca cea mai frumoasa placere din lume este sa te caci. Adica, pentru ei, cacarea e un lucru mult mai frumos si mai placut chiar si decat futaiul, bautul berii, datul cu placa/schiurile, sau un somn pe masura de 12-13 ore. Intr-adevar, sa te caci este oarecum o placere despre care vom discuta mai pe larg in cele ce urmeaza. Dar cu toate acestea, niciodata nu mi-am spus in sinea mea cum ca "abia astept urmatoarea cacare" sau "daca as putea, m-as caca toata viata". In schimb, am spus de foarte multe ori ca "daca as putea, as da la buci toata viata" sau "toata viata m-as da cu schiurile”.

Acum vine si marea intrebare, si anume: “ce fel de placere provoaca cacarea?” (imi cer scuze pentru cacofonie, dar oricum principalul subiect al acestei discutii este cacatul, nu?). Iar raspunsul la aceasta intrebare pare sa vina de la sine, fiindca placerea din timpul cacarii e precedata de una sau mai multe neplaceri, cum ar fi durerile de stomac, crampe, balonari, si alte lucruri neplacute. Pai in aceste conditii, este absolut normal ca in prima faza sa spui in gura mare fara sa te gandesti si nici sa clipesti cum ca cel mai mult iti place sa te caci.

Bine, acum nu contest, mai sunt si oameni care chiar au mari placeri in timp ce se caca, fara a avea nici o neplacere in prealabil. Spre exemplu, am o cunostinta la bloc, care atunci cand se caca mai gros, i se scoala pula pe wc. Omul nu este gay (sau cel putin nu a declarat), dar cacatul respectiv il stimuleaza nervii din gaura curului, iar acest lucru il excita, se pare, foarte mult. Asemeni lui, sunt convins ca mai sunt si alte multe persoane pe lumea asta, care se excita in timp ce se caca. Si eu m-am cacat gros de foarte multe ori, dar din pacate, de fiecare data am iesit cu gaoaza avariata dupa primul carnat catapultat. Dupa o asemenea cacare, poti spune chiar ca te-ai futut in cur cu un negru cu pula de 50 cm lungime, si 7,5 grosime (in diametru), asa ca nu prea e de glumit cu asemenea chestii. Prin urmare, pe acesti oameni ii inteleg perfect. Plus ca aceste reactii nu prea pot fi controlate. Adica, e ca si cum ti s-ar face pielea de gaina atunci cand iti este frig. Ce poti sa mai faci in situatia aceasta? Nimic. Ce poti sa mai faci atunci cand ti se scoala pula in timp ce te caci? Nimic… sau poate o laba (cu riscul de a deveni gay).

In schimb, nu stiu si nu cred ca la diarie mai e justificata afirmatia cum ca a te caca este cel mai placut moment, deoarece, asa cum am spus mai sus, inainte sa te caci (mai ales cand ai diarie), ai cele mai nasoale neplaceri posibile, si cele mai urate dureri de burta, iar sfincterul anal abia asteapta sa mai respire si el un pic. Prin urmare, cacarea in sine, vine ca o descatusare a tuturor neplacerilor si durerilor. Asa ca din acest motiv, placerea datorata (sau cauzata) fecalelor dinauntrul corpului uman nu poate fi numita placere, ci mai degraba eliberare. Iar pe deasupra, stim chiar foarte bine ca diaria nu este deloc atat de groasa incat sa iti scoale pula.

Desigur, faptul ca nu eliminam cacatul pe gura, ci pe cur, poate fi considerata o placere intr-un anumit context. Ia ganditi-va un pic…cum ar fi ca toti oamenii din aceasta lume sa se cace pe gura? Daca s-ar intampla asta, cu siguranta am spune “ce bine ar fi daca am putea sa ne cacam pe cur, ca ne pute gura prea tare”. Este exact acelasi lucru ca si cum am fi avut mainile scurte, moment in care am fi spus “ce bine ar fi sa pot ajunge si eu la pula, sa fac o laba”. Dar uite ca mama natura a avut grija de noi, si ne-a facut oameni normali care mananca, beau apa, se caca pe cur, merg, fac laba, etc etc. Ca o mica paranteza, daca ar fi ca oamenii sa se cace doar pe gura, va dati seama ca ne-am pupa numai cu curul? Iar de ziua cuiva, sarbatoritul va fi pupat cu gaoaza pe obraji. In schimb, atunci cand vrei sa saruti o fata pentru a te combina cu ea, ca sa o iei prin surprindere, ii dai repede pantalonii jos (bine, ideal ar fi sa aiba fusta), si o pupi cur in cur gaura pe gaura, si daca norocul iti surade ca cealalta persoana sa aiba hemoroizi, insemna ca treci direct la french kiss.

Cam atat am avut de spus in acest articol. Concluzia finala este ca, a te caca e o necesitate, iar asa zisa placere este de fapt o creeatie artistica a neplacerii si disconfortului fizic, ducand la o placere “falsa”. Placerea reala in schimb, apare cu adevarat doar in anumite momente, la anumite persoane mai speciale, despre care am vorbit mai sus.

Cacare placuta!!!

marți, 11 mai 2010

Barfa






Barfa este poate cel mai utilizat lucru facut de om din viata de zi cu zi. Este prezenta peste tot in societatea si in viata noastra, in absolut toate ipostazele. Cel mai des o folosim in diferite locuri publice sau mai putin publice, cum ar fi locul de munca, la scoala, intr-un grup de prieteni, la o bere in carciuma, etc etc, in functie de ocupatia fiecaruia dintre noi.

Nu suport acele persoane care o ard cu faze de genul "vai, dar nu inteleg de ce lumea ma vorbeste pe la spate, ca eu daca am ceva de zis spun in fata, nu barfesc pe nimeni pe la spate, eu nu sunt o persoana falsa". Hai zi sa mori tu? In cazul meu este o situatie ceva mai simpla, deoarece imi place foarte mult sa barfesc. Pentru mine barfa este un sport national pe care il practic ori de cate ori am ocazia. Este o placere sa imi barfesc colegii, prietenii, profesorii ce i-am avut la scoala sau la diferite cursuri, etc etc. Desigur, atunci cand spun cuvantul "barfa" nu ma refer neaaparat la ceva de rau, sau la ceva ce ar putea sa jigneasca persoana barfita. Normal, in repertoriu mai am si barfe jignitoare, iar cele mai multe dintre ele au o pondere foarte mare de caterinca. Scopul lor principal fiind ca cei din jur sa rada, sa se amuze, si in nici un caz ca se uite cu dusmanie la cel barfit. Asa cum este si firesc, duritatea barfei depinde foarte mult de persoana barfita, mai ales de faptele sale ce au condus la aparitia acesteia.

Stiu ca si eu sunt barfit, deoarece lucrurile pe care le fac in viata de zi cu zi, nu sunt tocmai pe placul tuturor. De aici ajungem la concluzia ca nici un om de pe acest glob pamantesc nu poate face vreo fapta acceptata de toata lumea, pentru ca orice am face, cu siguranta se va gasi cineva care sa dezaprobe gestul nostru... mai ales ca nu toti avem aceeasi personalitate, aceeasi educatie, sau aceleasi opinii.

Si totusi, daca nu ar fi existat barfa, credeti ca Vasile Alecsandri ne-ar mai fi omorat cu Miorita? Fara barfele din viata de zi cu zi, credeti ca mai aflam noi despre cum se fac copii, despre utilitatea focului, sau despre personajele ce au contribuit la evolutia omenirii? Probabil ca nu. De aceea cred ca barfa trebuie acceptata de toata lumea, indiferent de consecinte. Orice sef, patron, sau om care este superior cuiva printr-un grad sau functie, trebuie sa accepte cu demnitate faptul ca este barfit sau mai putin iubit, chiar urat. Din pacate, mai avem mult pana cand vom accepta aceasta realitate, realitatea cum ca, intr-adevar, suntem barfiti, dar mai ales ca si noi BARFIM... si chiar ne place.

duminică, 2 mai 2010

Respectul pentru bere






Berea insemna mai mult decat o simpla bautura. Berea este un mod de viata foarte important in societatea din care facem parte, iar din acest motiv trebuie sa o respectam mai mult decat orice pe lumea asta. Asa cum pentru femei florile insemna puritatea intruchipata, asa si pentru noi, barbatii, berea insemna acelasi lucru: puritatea intruchipata, a sufletului si a spiritului. Mai mult decat atat, cu berea trebuie sa te porti mult mai frumos si mai gingas decat cu o femeie, pentru ca daca bruschezi o sticla cu bere, ea se agita foarte tare, lucru ce automat duce la pierderea calitatii si proprietatilor ei. In timp ce, o femeie bruscata chiar daca se agita (poate mult mai tare decat o bere), nu are o importanta atat de mare, deoarece daca o lasi frumos in pace sa ii treaca starea de agitatie, dupa un timp isi revine la forma initiala (bine, acum depinde si de contextul in care ea se agita, pentru ca in unele ipostaze, femeia chiar trebuie agitata pentru a functiona la capacitate maxima). Cu berea in schimb, nu tine vrajeala. Ai bruscat-o, se agita, si agitata ramane pana la adanci batraneti... si stim bine ca o bere agitata nu mai este buna de nimic.

Nu stiu cum sunteti voi, dar la mine daca spuma s-a ridicat mai mult de 3 mm din sticla cu bere, atunci este o bere "ratata". Cel mai mult ma enerveaza cand imi iau si eu o sticla cu bere sa beau linistit din ea, si se trezeste vreun cunoscut (sau chiar si un necunoscut) "da si mie frate sa iau o gura". Pana aici e ok, fiindca nu sunt atat de zgarcit si de chitros incat sa nu dau din berea mea. Faza nasoala este ca, in momentul in care o primesc inapoi, o primesc cu un grad destul de mare de spuma. In clipa aceea, respectivul care a baut din sticla, pur si simplu s-a pisat pe berea mea. Adica eu ii dau o bere buna, cu maxim 3 mm de spuma ridicata (si asta cand sunt eu in toane proaste, pentru ca in 90% din cazuri nu exista pic de spuma in berea mea), iar el mi-o da inapoi cu o juma' sau chiar un cm de spuma ridicata deasupra nivelului berii. Pai da-te in pula mea prietene, ce facem aici? Acest fenomen se intampla atunci cand bei din sticla cu bere, si imediat cum termini de baut inghititura din sticla, duci mana foarte brusc in jos. De aici rezulta si spuma ridicata din sticla cu bere. Deci atentie, dupa ce beti din bere, ea se lasa de la gura usor in jos, nu brusc.

Desigur, respectul fata de bere nu consta in totalitate in gradul ridicat al spumei, ci si in calitatea, dar mai ales in pretul acesteia. O bere demna de tot respectul este si o bere ieftina. Si cand spun bere ieftina, nu ma refer deloc la o bere proasta, ci la acele beri ce ar trebui sa fie si ieftine printre altele, cum ar fi cele straine care se fabrica la noi (exemple ar fi: Beck's, Heineken, Tuborg, Stella Artois etc). Pe langa faptul ca aceste beri facute la noi nu sunt deloc ieftine, nu cu mult timp in urma am citit o stire in care se spunea cum ca guvernul doreste sa mareasca taxa pe bere. Pai las-o in mortii ei de treaba, cum sa mareasca taxa pe bere? Dupa ce ca berea este cea mai mare bucurie a noastra ce ne-a mai ramas (alaturi de Oltchim Ramnicul Valcea), chiar si pe aia vor sa ne-o taxeze. Nu este de ajuns ca suntem obligati sa platim taxe pe haleala de la fast food, pe ploaie (deci las-o in pula mea, taxa pe ploaie mancati-as), sau taxa pe liniste (din Constanta si Mamaia)? Pe langa aceste taxe inexplicabile si aberante, acum guvernul nu are ce face, si s-a gandit el asa frumos cum ca ar fi cazul sa platim taxe si pentru bere (...apropo, mare noroc avem ca nu platim taxa pe futai, deoarece in ziua de azi, romanul ce se crede mare barosan, refuza sa faca pana si o laba cinstita, care nu costa nimic). Cum spunea si marele Al Bundy, englezii beau ceaiuri scumpe si sotisficate, francezii o ard pe vinuri vechi, rusii pe votca, in timp ce noi romanii... noi bem bere fratilor, asta este cea mai mare placere a noastra. Pai berea se bea si la carciuma cu prietenii, si de sete, si de pofta, si degeaba chiar, in orice ipostaze se bea bere, fara menajamente, bere sa fie. Iar bulangii astia din guvern vor sa ne-o taxeze.

Una peste alta, berea trebuie respectata la adevarata ei valoare in orice situatie, din absolut toate punctele de vedere, si de absolut toate persoanele existente pe aceasta planeta (chiar daca berea nu se afla in topul lor personal). Fara bere, am fi o natie de oameni mai putini fericiti. Asa ca de fiecare data cand vedem o bere in fata noastra (fie ca ne apartine sau nu), trebuie sa facem o scurta plecaciune, in semn de respect suprem fata de acest aliment

In finalul acestui articol, ca tot am adus aminte de el, Al Bundy are ceva sa ne transmita:

duminică, 18 aprilie 2010

Flegma






Flegma este folosita inca din cele mai stravechi timpuri, in mod special de catre barbatii de toate varstele. De multe ori si femeile isi insusesc acest drept de a scuipa, dar din pacate, tehnica lor nu este deloc una avansata, ci mai degraba este una primitiva si "neslefuita"… de multe ori chiar facandu-se de ras in fata tuturor persoanelor din jur.

Asa cum am mai spus si intr-un articol anterior, multa lume considera scuipatul pe strada un lucru nedemn si salbatic, uneori chiar scarbos. Normal, daca stam bine sa analizam acest aspect, ajungem la concluzia ca asa este. Dar totusi, sa nu uitam ca expectoratia este o necesitate fiziologica fara de care viata noastra ar fi mult mai saraca, cel putin din punct de vedere al sanatatii. De multe ori flegmatul te poate scoate din cacat. Ganditi-va cum ar fi sa mergeti linistit intr-un parc, cu gagica de mana, sau si mai rau, alaturi de o fata care inca nu iti e gagica, dar pe care vrei sa o futi, iar din senin sa se depuna in gat un dita mai mucul foarte moale verde-galbui, cu aspect de gelatina, fara sa poti spune vreun cuvant. La un moment dat, mucul acela trebuie extirpat cumva, deoarece daca ramane acolo sansele sa iti borasti matele sunt foarte foarte mari. Asa ca pentru rezolvarea situatiei, nu avem decat doua variante: ori il scuipam, ori il inghitim. Acum depinde de preferintele fiecarei persoane in parte. Cei ce prefera mancarea, sau ciulamaua de muci, aleg sa isi inghita mucul din gat, fiindca pentru ei este foarte bun la gust. In schimb cei care nu suporta gustul savuros si purulent al mucilor, aleg varianta subiectului principal de discutie, si anume flegmatul.

Si eu sunt adeptul acestei ultime variante, pentru ca nu suport gustul de muci, mai ales atunci cand ei isi fac cuib la mine in gat. Asa ca cea mai buna solutie este eliminarea mucilor prin exterior, nu prin interior. Aceasta este unul dintre principalele motive pentru care imi place sa scuip pe strada. Desigur, atunci cand fac asta, incerc totusi sa fiu undercover, si sa ma vada cat mai putine persoane, deoarece sunt constient ca acest lucru nu este pe placul tututor, iar cei din jur nu sunt obligati sa imi suporte mucii expusi pe trotuar.

Un moment foarte fericit al vietii mele, a fost acum cativa ani la statia de metrou Piata Victoriei in drum spre scoala. Cum stateam si eu pe peron in asteptarea metroului, la un moment dat zaresc un nene la vreo 40-45 de ani, care, plictisit fiind, facea de unul singur concurs de flegmat pe linia ferata. Din ce am observat, omul chiar a castigat concursul, pentru ca avea destule flegme lipite pe sina de tren (sau ma rog, de metrou). Acele clipe au fost o revelatie pentru mine, deoarece mi s-a parut foarte fascinant ca un om destul de in varsta sa scuipe de unul singur pe linia ferata. Momentul respectiv a fost un exemplu de viata, un exemplu pe care va trebui sa il dau si eu altor semeni de ai mei din generatiile mai tinere.

In concluzie, pana cand nu se vor introduce cosuri de gunoi speciale pentru scuipat, nu vom avea nici o alta varianta, exceptand flegmatul pe strada. Drept urmare, acest obicei, isi are un loc bine meritat in societatea in care traim. De aceea, am hotarat ca acest articol sa i-l dedicam in intregime lui si numai lui... Traiasca scuipatul!!!

sâmbătă, 6 martie 2010

Meseria de ieri, jobul de astazi






In timp ce ma uitam din curiozitate pe acele siteuri cautatoare de joburi, am constatat cu stupoare ca foarte multe dintre meseriile ce le stiam cu aproximativ 10 ani in urma, pur si simplu au disparut de pe piata. In schimb vad tot felul de joburi noi la care acum 10 ani nici macar nu ne gandeam ca am putea sa le punem vreodata in practica. Normal, timpul a trecut peste noi cu pasi foarte repezi si asa am ajuns si noi, muritorii de rand, sa avem astfel de joburi.

De exemplu, primul job al meu a fost nimeni altul decat cel de operator data entry. Cu ani in urma, un astfel de job il gaseai numai si numai la companiile din industria spatiala americana. Din pacate realitatea avea sa fie cu totul alta, deoarece aceasta meserie exista de foarte multi ani la noi in tara, sub numele de dactilograf…adica acel om ce introducea date la masina de scris, si mai apoi la calculator. Ulterior postul de dactilograf a evoluat in operator calculator, apoi simplu in operator pc, urmand ca in ziua de azi marile companii sa il denumeasca asa cum vor ele, ajungandu-se chiar si la numele mai sus amintit de operator data entry.

Odata cu inaintarea in timp, am fost rapus de sistem, si asa am fost nevoit sa renunt la super jobul de operator data entry, si astfel sa optez pentru un altul, nu la fel de maret, dar totusi demn de marile companii occidentale, pe numele lui de customer operator services. In spatele acestui nume faimos statea un job cu vechi state de servicii la noi in tara , numit si centralist. Adica acel om ce raspunde la telefon oamenilor cu diferite probleme, si care isi ia puli in gura pe zi ce trece. Ca si data trecuta, si aici am fost invins de sistem, si astfel am optat tot pentru un post de centralist, dar la o alta companie, unde denumirea noului post era de customer care specialist. Deci, atentie, SPECIALIST taticu. Asa ca peste noapte, desi faceam acelasi lucru ca la anterioara firma/companie, am ajuns un mare mare specialist. Desigur, vremurile sunt din ce in ce mai grele, iar acum lucrez tot la compania ce m-a facut specialist, dar pe un alt post, unul cat se poate de normal, fara nici o denumire occidentala.

Mai nou am vazut ca in domeniul muncii este foarte la moda ca un post sa fie insotit si de cuvantul agent…sales agent, agent comercial, agent securitate etc etc. Cand eram mic, pentru mine acest cuvant insemna ceva foarte foarte tare, deoarece prima data cand am auzit de el a fost in timpul gradinitei, si se referea la acel militian care dirija circulatia, numit si agent de circulatie, adica un lucru ce in conceptia noastra a copiilor era meseria suprema. Agentul de vanzari, care este tot una cu senior agent, dar si cu agentul comercial, este un om care face tot felul de tranzactii prin telefon, sau direct cu clientul fata in fata. Desigur, de cele mai multe ori aceste tranzacatii sunt foarte dubioase, deoarece rolul agentului este acela iesi in avantaj si de a profita de pe urma ta cat se poate de mult, indiferent de consecinte. Agentul securitate in schimb nu este nimeni altul decat vechiul paznic sau portar, si nu ma refer aici la portarul de fotbal, ci la acel om ce pazeste ceva, o cladire, un magazin, un depozit, care pe deasupra atunci cand lucreaza de noapte, dupa ce ca adoarme in post, mai este si ultimul alcoolist.

Un alt job ce a ajuns la rang de cinste este cel de operator salubritate, adica acel om caruia nu cu mult in urma i se spunea foarte simplu: gunoier. Ganditi-va ce ciudat ar fi ca atunci cand va cautati ceva de munca, sa cititi un anunt de genul “cautam gunoier”. Normal ca nici un om intreg la minte nu ar aplica la un astfel de job. In schimb cand vezi “cautam operator salubritate”, parca nu iti mai este atat de rusine sa aplici la acest job. Va dati seama, ca era chiar aiurea ca acesti oameni ce lucreaza in domeniul respectiv sa se numeasca in continuare gunoieri. Pana si cacanarii au devenit vidanjori intre timp. Inchipuiti-va cum ar fi ca, in incercarea unui gunoier de a da la buci, sa iasa si el cu o fata la cofetarie in oras, dupa care fata respectiva sa il intrebe “auzi, dar tu ce meserie ai?”. Spre norocul lui, a scapat de rusinea de a-i raspunde prin “gunoier”, urmad ca acum sa ii spuna despre meseria lui cu foarte mare mandrie intr-un mod elegant “operator salubritate draga mea”, iar ea “vaaaai ce tare, vrei sa te futi cu mine?”. Aceleasi schimbari le-au suferit si femeile de serviciu, care au devenit mai nou personal serviciu sau agent curatenie, ca tot vorbeam despre agenti, in timp ce muncitorii au ajuns la stadiul de lucratori in constructii.

Cand eram mai mic, parintii imi spuneau ca daca nu invat bine, voi ajunge vanzator la butic. Va dati seama ce rusinos era in conceptia mea ca un om sa fie vanzator. Cu toate acestea, ulterior acesti oameni au devenit lucratori comerciali, nume pe care si-l pastreaza si in zilele noastre. Drept urmare, asa cum este normal, lucratorii comerciali, acum sunt respectati de toata lumea in toata lumea.

Desigur, nu m-ar deranja sub nici o forma sa fiu vanzator, gunoier sau om de serviciu, dar pana una alta incerc sa muncesc totusi altceva. Desi nu mi se par umilitoare aceste meserii, singurele pe care le-as practica fara nici un fel de placere sunt cele de muncitor, si de vidanjor. Oricum, atata timp cat este vorba despre o munca cinstita, nici una dintre ele nu mi se va parea injositoare (exceptand prima meserie din lume), chiar daca numele lor este intr-un proces continuu de schimbare, tocmai in ideea ca oamenii sa scape de anumite complexe precum “cum sa fiu eu vanzator coaie? cum as putea sa fiu om de serviciu care sa dea cu matura? cum sa fiu eu centralist sa ma injure toti golanii? sau…cum as putea eu sa fac laba in fata unui calculator cu webcam sa spuna lumea ca ma prostituez?”. Desi la acest ultim punct, chiar nu stiu cum as putea sta cu pula sculata stiind ca la celalat capat al firului se afla un bulangiu de sex masculin care sa imi si spuna “vreau sa te fut iubitel, acum arata-mi gaura curului hemoroizata”. Iar daca ar fi sa fie totusi o femeie, as rezista cam 2 ore in erectie…asa ca nu prea e de mine acest job, mai ales ca potenta mea coroborata cu gradul de a depasi unele inhibitii nu este deloc una imbucuratoare.

In zilele noastre mai toata lumea vorbeste despre teoria conspiratiei, despre illuminati, despre masoni, si despre acei oameni rai care ne manipuleaza prin tot felul de metode, incercand sa ne duca la moarte si la distrugerea speciei umane. Asa ca daca tot se vorbeste despre aceste lucruri rele si urate, imi permit si eu sa spun ca de fapt evolutia acestor joburi timpurii cu nume nou, li se datoreaza tocmai lor. Nu cu mult timp in urma, cel mai usor mod de a manipula lumea a fost cel cu televizorul, in timp ce acum, se pare ca televizorul a fost inlocuit de calculator, sau cum ii spun francezii, de ordinateur. Si am tot dreptul sa afirm asta, mai ales atunci cand vad tot felul de jocuri care incurajaza astfel de meserii. De exemplu, pe facebook este foarte la moda jocul farmvile, adica un joc ce ii incurajaza pe fermieri, pe taranii ce muncesc la sapa, implicit traiul in mediul rural. Pe langa asta am mai vazut tot felul de jocuri online, in care subiectul principal este gatitul pentru diferite culturi (foarte bun pentru neveste acest joc), apoi despre servitul clientilor cu diferite feluri de mancare, cafea, bautura, dar si un joc despre cum e cu vanzarea la magazinele de haine in care trebuie sa le zambesti tot timpul clientilor, sa speli mizeria ce o lasa in urma fara sa comentezi etc etc. Cel mai tare joc insa, mi s-a parut unul in care subiectul principal era un muncitor la hotel (cred ca meseria se numeste agent de hotel), in care trebuia sa dai cu mopul pe acolo, sa cari bagajele turistilor, apoi sa ii conduci pana la usa camerei, si alte faze de acest gen. Singurul lucru care mai lipseste din jocul respectiv, ca treaba sa fie completa, este sexul cu clientii, sau chiar cu seful, deoarece relatia sef-angajat trebuie si ea incurajata cumva, mai ales ca in ultima vreme angajatii vor sa aiba drepturi din ce in ce mai multe... inclusiv o femeie/barbat (dupa preferinte) la birou care sa le faca sex oral. Totusi, pana la a face presupuneri despre teoria conspiratiei, si despre incercarea unora de a ne manipula, ne rezumam in cele din urma la mizeria ce ne este oferita in viata de zi cu zi, cel putin la noi in tara.

Nu stiu incotro ne indreptam, si ce vom ajunge sa muncim peste 10-20 de ani, dar cand eram in clasele mici si eram intrebati “ce ai vrea tu sa te faci cand vei fi mare?”, toti colegii mei isi doreau sa fie cosmonauti, piloti de avion, ingineri, doctori etc etc, in timp ce raspunsul meu a fost scurt si la obiect: taran… Asa ca, spre deosebire de ei, eu am toate sansele sa ajung ceea ce mi-am propus de mic copil (desi unii imi spun ca am ajuns deja).

marți, 23 februarie 2010

Cine sunt, ce caut aici?



















Cine sunt?

Totul a inceput in vara lui 1981 atunci cand un baiat la 29 de ani, pe nume Gelu, a hotarat sa plece la munte cu sotia lui, o fata frumoasa la 24 de ani pe nume Liliana. Punctul culminant al acelei iesiri la munte a fost un concurs de natatie lansat de Gelu cu sosirea la Liliana, in care au participat milioane de concurenti, si care a avut doar un singur castigator. Astfel dupa noua luni, in Aprilie 1982, a aparut pe lume, poate, viitorul presedinte al Romaniei, Alexandru V********u.

Despre mine:

Nici nu stiu cu ce sa incep… Pai imi plac mai toate genurile de muzica, cu un mare plus pentru rock si cu un mare minus pentru muzica cocalareasca (manele plus radiourile comerciale). Timpul liber mi-l petrec alaturi de familie (copil si sotie), insa nu imi pot neglija nici prietenii, cu toate ca in ultimii ani i-am vazut la fata destul de rar. Una dintre pasiunile mele este sa ma dau cu placa la munte (nu stiu cand voi mai face asta, insa iubesc aceasta activitate aproape la fel de mult ca si pizda si berea). In acelasi timp imi place sa ma plimb si cu rolele in parc (aici recunosc, sunt destul de praf, insa nici cand dau la buci nu pot spune ca sunt Ron Jeremy). Totusi, printre altele, ador sa imi satisfac acele nevoi fiziologice care se produc numai de unul singur, cum ar fi: sa ma bas, sa ma scarpin la cur, sa ma scobesc in nas, sa ragai, sa scuip atunci cand situatia o cere, sa-i dau in cap lui Mutu etc etc…adica acele nevoi normale si naturale din viata de zi cu zi.

Imi place sa cred ca am ajuns la un nivel atat de avansat incat cuvantul rasism nu isi mai are locul in vocabularul meu. A fost o perioada in viata mea cand eram destul de nationalist (nu extremist), insa tot timpul am sustinut ca omul trebuie respectat pentru ceea ce e el ca persoana, nu ca rasa sau etnie. Nimeni nu e vinovat ca s-a nascut unde s-a nascut. Asa cum nici tiganul, ungurul, rusul sau evreul nu are nici o vina ca s-a nascut pe niste meleaguri unde nu e acceptat de marea masa a populatiei (cum nici "strainii" nascuti pe meleagurile acestora nu sunt acceptati de catre bastinasi), asa nici eu nu sunt vinovat ca m-am nascut aici. Credeti ca nu era bine ca mama sa ma scoata din a sa pasarica intr-o tara precum Elvetia, Norvegia, Australia, Germania, Danemarca, Japonia, Coreea de Sud sau Austria? Am eu vreo vina ca m-am nascut in Romania, furat fiind pe zi ce trece doar fiindca exist, fara ca nimeni sa nu faca nimic? Ce-i drept, ma puteam foarte usor naste in Somalia, Afganistan, Siria sau intr-una din tarile foarte rau famate ale lumii, unde este mult mai rau din toate punctele de vedere. Ceea ce vreau sa spun este ca nimeni nu isi alege etnia sau locul nasterii inainte ca acest lucru sa se produca, motiv pentru care imi este foarte greu sa-i discriminez pe cei din jur. Mai mult, nationalistul din mine usor usor a murit, el fiind de fapt folosit de catre politicieni in atingerea usor scopuri personale... evident, cu ajutorul pulimii care pune botu'.

Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele (daca nu, cea mai mare) este sa ma duc la concertele cu muzica rock, si nu numai, iar asa cum se observa in filmuletul de mai jos, atunci cand ma duc la un astfel de eveniment chiar nu stau degeaba. Zeita Fortuna mi-a fost alaturi in foarte multe momente, reusind astfel sa vad pe viu mai toate numele mari. Din punct de vedere muzical, cel mai mult mi-a placut concertul cu Megadeth din Bucuresti 2005, dar foarte misto au fost si cele cu Iron Maiden, Dio, Atheist, Fates Warning, Agent Fresco, Cynic, Chemical Brothers, Black Sabbath feat. Dio sau Slayer (ultimele doua fiind in Bulgaria, restul in Romania). Ca show in schimb, AC/DC (Bucuresti, 2010) va ramane multa vreme pe locul 1. Ca sa pot muri cu adevarat fericit (pe la o suta si ceva de ani, evident) ar trebui sa-i mai vad si pe Tool, Porcupine Tree, Hell, plus formatiile din care fii-miu va face parte.




Dupa cum se vede si in limbajul ce il folosesc, educatia mea nu este una iesita din comun, dar nici nu pot spune ca e inexistenta. Am absolvit liceul de lemnari, cu atestat de lemnar, iar in paralel am facut patru ani de kaiac de performanta la nivel municipal si national. Pe langa asta, am terminat facultatea de sport din cadrul ANEFS, dar si un masterat in jurnalism sportiv la Spiru, masterat in care desi am toate examenele luate, nu mi-am dat dizertatia si nici nu se stie daca o voi da vreodata.

Printre altele am si un talent actoricest desavarsit si iesit din comun. Iar dovada acestei afirmatii consta in rolul principal jucat de mine din filmul de scurt metraj “Acolo e frig”, un film in regia lui Trusca Bogdan, aparut in Septembrie 2007. Acesta poate fi vizionat integral in imaginea video de mai jos.




Ce caut aici?

Sunt aici pentru a-mi exprima parerile, sentimentele si frustrarile, pentru a ma descarca si pentru a ma distra. Cele mai multe idei scrise in paginile acestui blog imi vin in mare parte atunci cand discut la bloc sau la o bere cu prietenii, ori cand merg cu metroul, cand citesc un articol pe internet, dar si (cu voia dumneavoastra) atunci cand ma cac. Sunt acele barfe din viata de zi cu zi, barfe fara de care viata noastra ar fi mult mai saraca. Si apropo de barfa, tin sa precizez ca sunt un mare adept al acestui curent, deoarece barfa a fost inventata de oamenii inteligenti pentru oameni inteligenti. In rest, nu caut nimic, nu caut sa devin un “blogger cu nume”, si exceptand scrierile prietenilor mei, nu ma interseaza in mod special alte bloguri.

Ideea acestui blog nu am copiat-o de la nimeni, desi sunt ferm convins ca pana in ziua de astazi sunt zeci de mii de useri care au subiecte de discutie asemanatoare cu ale mele. Iar daca se intampla ca multe dintre ideile mele sa le gasiti si pe alte bloguri scrise de alti autori, atunci va garantez 100% ca este pura intamplare... cel putin din partea mea.

De ce "La genul masculin" ?

miercuri, 10 februarie 2010

Dependenta de sex






Stirea cum ca celebrul jucator de golf Tyger Woods a fost internat intr-o clinica pentru a-si trata dependenta de sex, m-a socat foarte foarte tare. Nici acum nu pot sa imi gasesc cuvintele pentru a-mi exprima sentimentele fata de aceasta veste zdrobitoare. Nu stiu cum a ajuns in aceasta situatie domnul Woods, dar odata cu acest articol voi incerca sa deslusesc misterul.

Se pare ca, spre deosebire de noi, adica 99,99% din populatia globului pamantesc care ca prin minune nu este dependenta de sex, acest jucator de golf sta tot timpul in erectie numai cu gandul la femei (probabil ca si la barbati, inca nu se stie). Va dati seama in ce hal a reusit sa ajunga acest mare sportiv al planetei noastre? Nu stiu daca realizati acest lucru, dar golfeorul asta, chiar se gandeste la pasarica zi de zi. Este un lucru ce nu credeam ca il voi auzi vreodata in viata asta, dar uite ca viata este plina de surprize. Mare noroc a avut acest personaj ca a reusit sa gaseasca o clinica specializata pentru tratarea dependentei. Stau si ma intreb cum ar putea clinica respectiva sa-i trateze dependenta de sex. Probabil ca il castreaza, sau cine stie, poate ca il tin legat la ochi tot timpul pentru a nu vedea nimic care sa-l incite si sa-i stimuleze pomparea sangelui catre penis. De exemplu, daca doctorii l-ar trimite la un azil de batrani ca sa se linisteasca, la cat de dependent este, cu siguranta isi gaseste o baba pe care sa o satisfaca intr-un fel sau altul din punct de vedere sexual. Daca il baga la morga sa spele morti, mai mult ca sigur ajunge necrofil. Daca il arunca in mijlocul junglei, pun pariu ca Tyger Woods va ajunge plantofil (sau fitofil, cum s-o spune), pentru ca sigur va da o mica muie la orhidee, si va fute o scorbura de copac (acum sper sa nu dea peste Chip & Dale sa il muste de capu’ pulii). Personal, cred ca cel mai bun tratament pentru tratarea acestei boli este ceaiul de tei, deoarece se zice din popor ca daca bei ceai de tei, penisul intra in erectie din ce in ce mai rar. Iar dupa o gandire logica si bine pusa la punct, deducem ca atata timp cat pula nu se scoala… normal, nici mintea nu-ti mai sta la pizda.

Nu am nimic cu Tyger Woods pentru faptul ca s-a internat in aceasta clinica. Este treaba lui, sa fie sanatos, si ii urez mult succes. Ceea ce ma indigna cel mai mult este chiar articolul in sine. Adica acel ziarist care ne ia de prosti ori este impotent, ori chiar are impresia ca toti locuitorii acestei planete au fost adusi pe lume de berze (exceptie facand copii lui Tyger Woods, care au fost adusi pe lumea asta chiar de catre mama lor, deoarece personajul vizat fiind dependent de sex, si-a futut nevasta pana cand a crapat pizda in ea). Totusi poate imi spune si mie cineva ce insemna dependenta de sex, si cum se manifesta ea? Din ce stiu eu, in afara de calugari, care nu stau deloc cu gandul la curvasaraie (cel putin asa se spune), omul in sine este facut pentru a se fute. Iar la cate nimfomane sunt pe lumea asta si la cata pizda viseaza barbatii in general, ar trebui sa deschidem zeci de mii de clinici pentru tratarea dependentei de sex la fiecare om in parte. Acum intrebarea care se pune este “oare chiar vrem sa tratam asa ceva?”. Pai cat de idiot trebuie sa fie un om ca sa isi trateze “dependenta de sex”? Ma gandesc cum ar fi sa auzim pe strada o discutie intre doi barbati “auzi coaie, am impresia ca sunt dependent de sex, si chiar nu stiu ce sa mai fac. Cred ca sunt bolnav, pentru ca toata ziua gandul imi sta numai la pizda”. Penibil, nu-i asa?

Personal, consider futaiul ca fiind una dintre cele mai mari inventii din aceasta lume. Daca Tyger Woods este dependent de sex, atunci cu siguranta si eu sufar de acelasi sindrom precum sportivul de culoare. Cu toate acestea, spre deosebire de el, imi doresc sa fiu bolnav de boala asta pana in ziua in care voi muri, adica pana la 101 ani.

Totusi daca pe aceasta lume exista intr-adevar oameni care chiar vor sa isi trateze dependenta de futai, atunci singurul tratament pentru asta (exceptand ceaiul de tei, despre care am vorbit mai sus) cu siguranta este terapia prin laba. Iar cine nu are imaginatie pentru o laba sanatoasa, ii recomand din toata inima sa intre pe xvideos.com, tnaflix.com sau youporn.com, pentru a-si descarca dependenta…cel putin temporar.

duminică, 31 ianuarie 2010

Metode impotriva stresului






In ultima vreme observ faptul ca lumea din jur este din ce in ce mai nervoasa. Atunci cand merg pe strada vad tot felul de oameni nervosi, in metrou lumea incepe sa urle cand se calca pe picior din greseala, la televizor vad acelasi lucru…oameni nervosi, oameni care se cearta, oameni care nu se respecta intre ei din diferite motive care mai de care mai imbecile (in special atunci cand este vorba despre politica). Cand privesc la tot ce se intampla in jurul meu, normal, incep si eu sa ma intreb oare de ce se intampla aceste lucruri in public?. Unul dintre raspunsurile ce mi-au iesit in cale a fost unul destul de simplu (nu stiu cat de logic este, dar simplu cu siguranta e), si anume ca oamenii astia au anumite probleme cu nervii. Si apoi vine urmatoarea intrebare dar de ce acesti oameni nu incearca sa isi trateze intr-un fel sau altul defectul?. Acum pe bune, de ce nervosii din viata de zi cu zi nu iau nici macar o masura pentru a-si remedia comportamentul?

Am cautat pe google sa vad daca gasesc niste nume de calmante, si chiar am gasit cateva. Printre ele se afla si Catalysis, Hypericum, Detox, Infostim sau StressTame, adica niste calmante ce acolo se spunea ca sunt cele mai bune, cele mai performante, cele mai sigure etc. Este foarte posibil ca acest lucru sa fie adevarat, dar daca nervosii tot nu iau astfel de medicamente pentru a se trata, nu vad ce i-ar impiedica sa recurga la cea mai sigura metoda de a ucide stresul si nervii pentru totdeuna, adica injuratura. Pai atunci cand radiezi de nervi, ce poate fi mai frumos decat, sa ii iei mama la pula si sa iti bagi pula in toti mortii masii de treaba? Bine, cele mai frumoase injuraturi din lumea asta sunt cele in care cuvantul pula se combina cu mortii, rezultand un produs finit, cum ar fi bagamiasi pula in mortii si raniile masii de treaba, fututi mortii matii sa tii fut astazi si maine SI POIMAINE…date in pula mea de aici de zdreanta. Imi cer scuze pentru faptul ca nu am scris corect din punct de vedere gramatical, dar atunci cand injuri nu mai stai sa te gandesti auzi, dar m-am exprimat corect din punct de vedere ortografic? Oare m-am facut de ras fiindca nu am folosit gramatica limbii romane asa cum ni s-a predat ea la scoala?. Nu mai pun la socoteala faptul ca eu in viata mea nu am luat premiu la scoala…nici macar in clasa intai nu s-a intamplat asta. Asa ca de la mine nu am nici o pretentie sa vorbesc si sa scriu corect gramatical (asta nu insemna ca nu ma straduiesc).

Nu stiu cine a inventat aceste injuraturi, dar cel care a zis primul futu-ti mortii ma-tii merita sa i se faca statuie atat in centrul capitalei la Km 0, cat si pe varful Moldoveanu (adica cel mai inalt varf muntos din Romania), iar la baza statuiei sa fie o placuta comemorativa in care sa scrie “el este cel ce a inventat medicamentul anti-stres, dar si cel ce a adus injuratura la rang de cinste in societatea romaneasca. Iar ziua lui de nastere sa-i fie omagiata an de an, sa iasa lumea in strada, sa nu munceasca nimeni, oamenii sa nu se duca la serviciu si nici la scoala, in timp ce ziua respectiva sa fie a doua zi din istoria Romaniei ca importanta nationala (dupa 1 Decembrie).

Nici eu nu sunt vreo usa de biserica, nu sunt vreun sfant, am si eu momentele mele de nervi in public, ma mai descarc si eu pe oamenii din jur fara nici un motiv intemeiat, dar totusi fac tot posibilul ca aceste iesiri sa fie cat mai rare cu putinta. Tot ce pot face, este sa recomand tuturor cetatenilor acestei tari o terapie intensiva prin injuratura. Daca toata lumea ar injura acasa sau undeva pe camp, cel putin 10 minute pe zi, cu siguranta am avea o tara de oameni mai putini nervosi, o tara de oameni fericiti si bine dispusi.

Iar la final, eu imi bag pula in norocul masii si sa ma fut pe masa, futui mormantii masii astazi si maine, si sa imi bag pula in masa, tasu si-n tot neamu mortilor ei de treaba. Deci las-o in pula mea…