Intr-o buna zi, reprezentantii de marca ai celor ce au inceput sa cheleasca sau care deja au chelit, s-au strans in jurul unei mese rotunde si au dezbatut pe tema caderii parului, deoarece situatia o luase pe cai gresite, iar persoanele de sex feminin nu ii mai bagau deloc in seama. Odata cu acea intalnire a aparut pe piata si proverbul "parul prost paraseste capul destept", scos special pentru a schimba parerea oamenilor despre cheliosi. Aceleasi masuri le-au luat si parosii, adica cei care au foare mult par pe celelalte parti ale corpului (mai ales pe piept), care au lansat zvonul cum ca parosii sunt virili si buni la pat. Asa cum era de asteptat, foarte multe persoane au picat in capcana intinsa de reprezentantii celor doua categorii de oameni, care si-au castigat un loc binemeritat in societatea moderna.De circa doi ani, am observat ca usor usor parul de pe cap situat in zona Polului Nord imi spune la revedere, asta dupa ce aproximativ 26 de ani si-a facut datoria in aproape toate formele lui. Bine, in acest interval de cand parul a inceput sa imi cada, lucrurile nu au avansat atat de grav cum ma asteptam, ci chiar au stagnat. Cand eram copil, se zicea ca parul iti cade daca stai sub un neon aprins sau daca mananci pepene verde cu tot cu chestia aia alba dintre miezul rosu si coaja. Nu stiu cat de adevarate sunt aceste zvonuri, dar atat timp cat la serviciu nu primesc spor de neon, sincer, nu cred in ele.
Am cautat tot felul de solutii pentru remedierea acestei probleme, dar singura pe care am retinut-o a fost gasita intr-o revista in care se spunea ca transplantul de par ar fi cel mai bun. O metoda in care ti se iau fire de par de pe trup, urmand ca in final doctorul sa le planteze pe chelie. Mi se pare foarte dubios acest procedeu, fiindca riscul de a ne trezi pe jumatate de cap cu parul normal de la mama natura, iar celalata jumatate sa fie plina cu floci sarmosi si creti din zona pubiana este destul de mare, si in caz ca ne-am duce la prostituate am avea sanse mari sa luam paduchi lati fix pe noua "podoaba capilara", mai ales daca am da si limbi in pizda (cum au mai fost cazuri).
Mereu mi-am pus intrebarea, oare de ce acel par care noua ne place cel mai mult si care ne este cel mai util, ne paraseste, in timp ce restul de par de pe trup cu care chiar nu avem ce face, nu vrea sa plece sub nici o forma? Din acest motiv m-am gandit sa fac un pact cu propriul meu trup. I-am propus sa imi dea inapoi tot parul de pe cap care mi-a cazut, iar la schimb sa imi ia absolut toate firele de par de pe coaie, de pe umeri, din cur, de pe piept etc etc. Pe langa faptul ca trupul nici nu a vrut sa auda de aceasta oferta, acesta mi-a dat drept pedeapsa cateva fire de par in urechi, ca un fel de avertizare.
Probabil ca cel mai bine este sa ne resemnam atunci cand vom fi pusi in fata acestor situatii si sa ne vedem de viata exact asa cum credem de cuviinta, deoarece, daca facem un mic test de imaginatie, ajungem la concluzia ca poate fi mult mai rau decat atat. Ia ganditi-va un pic, cum ar fi sa ne creasca par in capul pulii? Sa mai fim si nevoiti sa ne radem cu lama direct pe pula, sau sa ne smulgem parul de acolo fir cu fir cu penseta. Iar daca ne-am lasa parul sa creasca aproximativ 1 cm, femeile (sau barbatii gay) ar putea sa se spele pe dinti cu pula noastra pe post de periuta. Cum ar fi?
