vineri, 16 mai 2014

Autonomie?






... si aici nu vreau sa discut despre etnicii maghiari din Romania, deoarece acest lucru nu face parte din bagajul meu de cunostinte. Ma refer in mod special la minoritatile sexuale, mai ales la homosexuali. Ar trebui ca ei sa aiba dreptul la casatorie si la infiat copii? Ar trebui ca noi, cei care ne futem doar cu femei plus a noastra palma, sa nu mai avem prejudecati atunci cand aflam ca langa noi exista unul sau mai multi gay? Acestea sunt niste intrebari, la care voi incerca sa raspund, cat se poate de impartial, conform actualei mele gandiri, al unui barbat futator de pizda. Din start, tin sa precizez ca nu am absolut nimic cu gusturile si placerile celor ce ne inconjoara. Fiecare om e liber sa faca sex cu cine doreste, atat timp cat cele doua, sau mai multe, persoane doresc acelasi lucru de buna voie si nesilite de nimeni.

Nu sunt nici impotriva casatoriei intre gay, dar totusi am o mica nelamurire, deoarece conform DEX cuvantul casatorie inseamna "uniune legala, liber consimtita intre un barbat si o femeie pentru intemeierea unei familii". Deci, barbat si femeie. A, ca putem accepta convietuirea legala intre doua persoane de acelasi sex, nu vad nimic rau in asta, dar numai cu conditia ca aceasta convietuire legala sa aiba loc sub o alta denumire, adica un nou cuvant acceptat de Academia Romana, implicit de DEX, care sa fie definit ca "uniune legala, liber consimtita intre doua persoane, indiferent de sex". Prin urmare, acestei convietuiri legale sa i se gaseasca o alta denumire de catre academicienii nostri, pentru a nu se bate cap in cap cu definitia data tot de ei atunci cand au adus casatoria in discutie. Sa nu ne trezim pe urma cu faze de genul "domne, eu la scoala am invatat altceva despre cuvantul casatorie, ce inseamna asta?".

Mult mai controversate sunt situatiile in care ei vor sa adopte un copil. Suntem sau nu de acord? In prima faza iti vine greu sa accepti ca doi barbati sa infieze unul sau mai multi copii. Si aici avem tot felul de variante, atat pro cat si contra, pe care voi incerca sa le judec cat mai obiectiv posibil. Daca un copil vede la ai lui parinti tot felul de gesturi gay, in genul: sarut cu limba, maini pe gaoz, bagat mana la coaie, calarit "la misto" (asa cum si eu ii fac neveste-mii), atunci copilul ala va adopta aceeasi pozitie si in viata de zi cu zi, si ne vom trezi cu tot felul de smecherii de genul asta din partea semenilor nostri purtatori de cuc "pentru ca asa am fost crescut". Dar aici intervine si un foarte bun contraargument, in sensul ca sunt foarte multi copii care zac in casele de copii, fiind abuzati, batuti, violati sau scosi la produs pentru bunastarea altor persoane, in special a celor din conducere. In consecinta, infierea unui astfel de copil, chiar si de catre un cuplu de gay, reprezinta, in mod cert, un lucru pozitiv din acest punct de vedere. Cel putin ai certitudinea ca oamenii aia il vor iubi si, mai mult decat atat, nu va abuza nimeni de el cat timp cat face parte dintr-o familie.

Cu toate acestea, ne-am lasa copilul sa se joace cu un altul adoptat de o familie gay? Am avea incredere ca acel copil nu il va influenta pe al nostru la ceea ce vede in casa, adica doi barbati tandri unul cu celalalt, care se iubesc si care se saruta? Hai sa zicem ca nu, desi copilul ala chiar nu are nici o vina. Dar ce ne facem totusi daca, de buna voie si nesilit de nimeni, al nostru copil va deveni gay si ulterior va dori sa se casatoreasca cu nenicul pe care il iubeste, urmand ca in final sa doreasca sa adopte si un copil - ce la randul sau va fi marginalizat de copiii proveniti din familile lor biologice? Il vom arunca in strada? Il vom dezmosteni? Din pacate, sunt atatia oameni care gandesc astfel. Evident, nu as vrea ca acest lucru sa se intample, insa daca fiul meu va fi pe invers, il voi sprijini, si voi lupta pentru drepturile lui. Il voi sustine in absolut toate placerile si orientarile lui, fie sexuale, religioase, etnice, etc (ca o mica paranteza, el s-a nascut deja de aproximativ un an, si este pe jumatate tigan... deci ii sustin neconditionat etnia, si niciodata nu il voi face sa ii fie rusine de radacinile lui, din contra).

Spre exemplu, daca fiul meu va fi, sa zicem, necrofil, voi fi cel mai mare sustinator al sau. Voi merge cu el sa dezgropam morti proaspat inmormantati pentru a le da la buci. In cazul in care va fi zoofil, atunci il voi duce la stana sa prindem oi cu lasoul, ca apoi sa le futa nestigherit in pasarica. Totusi, pedofil sa nu fie, deoarece in opinia mea toti cei care abuzeaza de copii merita executati in piata publica de catre parinti (nu inainte de a fi batuti cu bestialitate cu tot felul de obiecte contondente, pana la lesin). Desigur, exista si varianta ca el sa fie in acelasi timp atat homosexual cat si zoofil. Din pacate centauri avem doar in basme, asa ca la faza asta va ramane fix cu pula in mana. Sau sa fie homosexual, zoofil si pedofil, toate trei in acelasi timp. Aici ar trebui sa ii aduc un manz de centaur, insa cum spuneam, nu exista, deci: onanie scrie pe el. Si ultima varianta, sa fie homosexual, zoofil, pedofil si necrofil... La faza asta ar fi un pic mai usor, intrucat am putea dezgropa un defunct de sex masculin pentru a-i scoate capul, punandu-i in loc un cap de pui de caine, proaspat decedat si el (sau orice alt animal, dupa preferinte). Sa vezi atunci sex salbatic!

In concluzie, fie ca suntem gay sau nu, respiram cu totii acelasi aer poluat, stam sub acelasi soare, ne uitam la aceleasi filme (in afara de pornache, logic), mancam aceeasi mancare, sau ascultam aceeasi muzica. Si apropo de muzica, sunt foarte multi idoli de ai mei, cu care am crescut, despre care ulterior am aflat ca sunt homosexuali. Ce facem acum, dam foc casetelor si CD-urilor? Uitam de toate acele clipe cand muzica lor ne-a adus in cea mai euforica stare posibila, cand am batut sute de kilometri pentru a-i vedea in concert, sau cand in multe momente ne-a facut sa uitam de greutatile din viata de zi cu zi? Paul Masvidal, Sean Reinert (ambii de la Death/Cynic), Roddy Bottum (Faith No More), Mike Portnoy (Dream Theater), Rob Halford (Judas Priest), sau Freddie Mercury, sunt niste muzicieni pe care ii ascult cu mare placere ori de cate ori am ocazia, iar pentru mine este un lucru total insignifiant ca sunt (sau au fost) pe invers. Ceea ce conteaza cel mai mult, e faptul ca sunt oameni, si ca de-a lungul vietii au facut si fac ceva pentru oameni, indiferent de orientarile lor sexuale, rasa, religie, sau nationalitate.

Iar la urma urmei, daca numarul homosexualilor se inmulteste, atunci nu va fi nici o problema. In acest mod ne vor ramane toate femeile, si asa vom putea organiza gale televizate de bataie intre ele... Fiecare pularau cu gala lui personala, in care castigatoarea sa aiba parte de un futai pe cinste cu organizatorul. Mai nasoale sunt situatiile in care ne dam drumu' dupa 10 secunde si ne ia somnul. Chiar si asa, nu e cazul sa ne facem griji, deoarece, in cele din urma, noi suntem "trofeul". Deci trebuie sa isi asume consecintele, asa cum si noi ni le asumam atunci cand castiga o grasa!!!

Un comentariu: